Gurmandul

Ce ar trebuie sa manance persoanele care sufera de ulcer? Care sunt alimentele strict interzise? Alimentatia corecta este un mijloc terapeutic important, in cazul ulcerului, motiv pentru care trebuie respectate o serie de reguli.

* Medicii specialisti considera ca o componenta importanta o constituie orarul meselor. Luati cel putin trei mese pe zi, nu sariti peste ele (sunt de preferat cinci – sase mese, dar mai reduse cantitativ).
* Mancati in liniste si fara graba.
* Mestecati bine hrana.
* Nu consumati alimentele prea reci sau prea fierbinti.
* Preparati alimentele prin fierbere, inabusire sau la gratar, in nici un caz prin prajire.

1. Primele 1-7 zile:
- Regim lactat. Bolnavul sta la pat si primeste 200 ml lapte la 2 ore interval, iar noaptea la 4 ore (pana la 2 litri in 24 ore). Daca laptele nu este tolerat, se dilueaza cu ceai sau apa alcalina sau se adauga o lingurita de carbonat de calciu la o cana de lapte sau se adauga 5 g citrat de sodiu la o cana cu lapte.1
- Se consuma fie 2 litri lapte si 30 g zahar, fie 1 litru lapte si 500 g crema proaspata si 30-40 g zahar.
- Se adauga vitamina C 500 – (comprimat sau fiole) si fier (Glubifer 3 drj.).
- Se combate constipatia cu o lingura ulei de parafina.

2. Urmatoarele 7 zile se adauga treptat: supe de orez strecurate, supe mucila-ginoase, preparate cu lapte si unt, gris, fulgi de ovaz, oua moi, frisca, piureuri de legume sau untdelemn.

3. Urmatoarele 3 saptamani: la regimul de mai sus se adauga supe de orez cu orezul trecut prin sita, perisoare din carne sau peste, fierte in aburi, supe de cereale* paine alba uscata. Din saptamana a doua se adauga cartofi piureu, fainoase fierte, supe de zarzavat trecute prin sita, unele prajituri (pandispan, ecleruri, biscuiti); carne de pasare, vitel, vita, fiarta si tocata, in cantitate redusa si progresiv; 5-6 mese pe zi.
Nu se permite nimic altceva si in special: alcool, cafea, ape minerale, tutun.

4. In perioada de liniste (nedureroasa): Interzise: – alcool, tutun, cafea, ceai tare.

* lapte batut, iaurt, chefir, lapte acidulat, branzeturi fermentate;
* oua tari, maioneaza;
* peste gras (morun, nisetru, somn, cega), peste conservat, sardele, icre;
* carne de porc grasa sau vanat, mezeluri grase (exceptie sunca presata), con­serve nedietetice, slanina, untura;
* supe de carne, ciorbe grase, carne conservata (mezeluri, carnati, afumaturi);
* zarzavaturi crude tari (salata verde, gogosari, varza, castraveti, usturoi, cea­pa, ridichi, morcovi, sfecla, telina);
* legume uscate (fasole, bob, mazare, linte), ciuperci;
* condimente (mustar, hrean, piper, boia, ardei, muraturi);
* alimente prea sarate sau conservate in sare;
* fructe crude, fructe bogate in ulei (migdale, alune, nuci);
* dulciuri: marmelade, dulceturi, gemuri, inghetata, bomboane, prajituri de cofetarie, siropuri concentrate.
* alimente pregatite in grasime, rantasuri, ceapa prajita, sosuri, cartofi prajiti;
* alimente prea fierbinti sau prea reci, ape carbogazoase;
* nu se fumeaza si nu se consuma lichide sau alcool, mai ales in timpul mesei. Indicatii si alimente permise:
* repararea danturii, masticatie prelungita;
* 5-6 mese pe zi, la ore fixe, in cantitate mica. Se vor evita alimentele nedorite de bolnav, iar alimentele vor fi preparate cat mai simplu;
* lapte dulce (daca nu e suportat se dilueaza cu ceai sau se adauga o lingurita de carbonat de calciu sau 5g citrat de sodiu la o cana de lapte). Lapte cu ceai, cu cafea, cu fainoase, fulgi de ovaz, gris, fidea, orez;
* crema de lapte, branza de vaci, urda, cas, telemea desarata;
* unt proaspat si nesarat, margarina, untdelemn dietetic (in nici un caz alimente prajite in unt sau ulei);
* oua fierte moi, ochiuri in apa, oua in budinci etc;
* crema de lapte, lapte de pasare, supe mucilaginoase, preparate din lapte, fainoase si putin unt;
* carne de vitel, vita tanara, pasare fiarta, coapta, inabusita la cuptor, gratar;
* peste slab (salau, stiuca, lin, pastrav, calcan, biban), fiert, fript sau copt in pergament;
* supe de legume: zarzavaturi si legume tinere fierte (morcovi, dovlecei, conopida) cu unt sau untdelemn crud, piureuri sau soteuri;
* fainoase din faina fina: fulgi de ovaz, paine alba prajita sau uscata, biscuiti;
* prajituri de casa (gelatine, sufleuri, creme, tarte);
* fructe sub forme de compoturi nu prea dulci si trecute prin sita; fructe coapte la cuptor (mere), zeama de fructe, uneori fructe bine parguite, coapte (caise, prune, piersici, fragi, zmeura) in cantitate redusa.

In ulcerul gastroduodenal ca principii se recomanda:

* principalul factor al tratamentului este dieta, regim de crutare gastrica;
* alimentul de baza este laptele. in caz de intoleranta este diluat cu ceai sau st adauga carbonat de calciu; – alcoolul, cafeaua si tutunul maresc hiperaciditatea, deci sunt strict contrain­dicate;
* alimentele trebuie preparate dietetic. Zarzavaturile vor fi bine fierte, zeama fiind ingrosata cu gris, orez, piureu de cartofi. Se pot folosi chiar zarzavaturi nefierte, trecute prin sita. Legumele verzi, bine fierte, vor fi servite in forma de piureu, soteuri, la care se poate adauga inainte de consumare untdelemn sau putin unt, alteori budinci sau sufleuri preparate in baia de apa. Carnea se prepara fiarta, inabusita sau sub forma de perisoare fierte in aburi. Se serveste cu garnitura din piureuri de legume verzi, macaroane, gris, orez. Sosurile se prepara cu undelemn crud, niciodata incins;
* mesele se iau la ore fixe, 5-6 pe zi in cantitate moderata, in liniste, fara graba.

Scurt rezumat cu alimente permise si alimente interzise pentru bolnavii de ulcer

Alimente permise bolnavilor de ulcer

Medicii de specialitate considera ca in dieta bolnavilor de ulcer pot fi incluse urmatoarele alimente: carne slaba de vaca, vitel, pasare, peste slab, sunca slaba, parizer, crenvursti, legume bine fierte sub forma de piureuri, budinci sau sufleuri, lapte dulce, smantana, unt, branza proaspata de vaci, cas, urda, oua proaspete fierte moi sau sub forma de ochiuri romanesti, ulei, fainoase – gris, orez, paste fainoase, paine veche de o zi, biscuiti, dulciuri sub forma de budinci sau prajituri cu aluat uscat, fructe dulci si bine coapte (fara samburi si coji), ceaiuri de menta, musetel, sunatoare, tei, apa minerala plata, sucuri crude de morcovi, mere, piersici.

Alimente interzise bolnavilor de ulcer

Sunt interzise in boala ulceroasa: alcoolul, cafeaua, ceaiul negru, bauturile carbogazoase, bauturile acre sau fierbinti, carnea grasa sarata, afumata sau preparata prin prajire, pestele gras, sarat, afumat, conservele de peste, branzeturile fermentate, sarate, afumate, laptele batut, iaurtul, untura, slanina, rantasurile, maioneza, painea moale, prajita, painea neagra, pesmet prajit, dulciurile concentrate (marmelada, dulceata, ciocolata, aluaturi dospite proaspete, foietaje), zarzavaturile crude fibroase, cu celuloza dura (castraveti, ridichi, sfecla, varza alba, fasole uscata, linte, vinete, rosii), ceapa, usturoi, ardei iute, fructe crude sau acre, nuci, alune, migdale, condimente iuti si iritante (piper, boia, hrean, mustar, otet).

sursa: Procto.ro

Bolnavii de hepatita cronica sau acuta si de alte afectiuni ale ficatului necesita regimuri alimentare speciale, create pentru fiecare pacient in parte pentru a preveni complicatiile hepatitei si malnutritia.
Odata ce sunt diagnosticati cu hepatita, pentru majoritatea pacientilor supravegherea atenta a regimului alimentar devine o parte esentiala a tratamentului. Intelegerea impactului regimului alimentar asupra ficatului este necesara atat din partea pacientului, cat si a familiei. Riscul de aparitie a complicatiilor hepatitei poate fi redus cu ajutorul unei diete adecvate.

La pacientii cu hepatita cronica, dieta si nutritia joaca un rol esential in prevenirea complicatiilor ce pot afecta in mod suplimentar ficatul. Prin urmare, in urma stabilirii diagnosticului de hepatita, consultarea unui nutritionist este un element important al regimului de viata dedicat imbunatatirii starii de sanatate.

Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita este evitarea bauturilor alcoolice de orice tip. In conditiile in care aceasta regula nu este respectata, aparitia cirozei hepatice este frecventa si poate duce la decesul persoanei. Prin urmare, consumul de alcool nu este recomandat, iar evitarea sa completa este cea mai buna optiune pentru bolnavii de hepatita.

In plus, bolnavii trebuie sa respecte unele recomandari nutritionale pentru a controla luarea excesiva in greutate sau slabirea organismului. Regimul pentru hepatita este cel putin normocaloric, bogat in proteine, dar sarac in grasimi, pentru a cruta ficatul.

In formele severe ale hepatitei se recomanda un regim de spitalizare periodica, iar in celelalte forme 12 -14 ore de repaus la pat zilnic, permitand in perioadele de remisiune – in formele usoare – o activitate profesionala cu program redus si fara expunere la surmenaj si eforturi fizice mari.

Tratamentul igieno-dietetic consta in:
» evitarea eforturilor fizice excesive
» alimentatie completa si echilibrata, suficienta caloric, administrata in prize mici, la ore regulate si individualizata in functie de preferinte sau restrictii dietetice determinate de alte afectiuni
» excluderea bauturilor alcoolice

Regimul alimentar al bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogat in proteine, pentru a sustine repararea celulelor hepatice. In prezent, nutritionistii recomanda un aport zilnic de 120 grame de proteine.
Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la greutatea corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate pentru pacientii cu hepatita, cu exceptia cazului in care o complicatie a cirozei (encefalopatie) apare. Cauza acestei atingeri a encefalului nu este cunoscuta cu exactitate, dar se pare ca o restrictie a proteinelor animale din dieta si adoptarea unei diete vegetariene joaca un rol in redobandirea capacitatilor mentale.

Ficatul joaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este principalul organ care stocheaza acest metal. O dieta normala contine 10 -20 mg de fier. Doar 10% din aceasta cantitate este eliminata din organism. Pacientii cu hepatita cronica au uneori dificultati in excretia fierului, ceea ce poate duce la acumularea excesiva in ficat, sange si alte organe. Dar, excesul de fier poate fi daunator ficatului. Din acest motiv, pacientii cu un nivel ridicat de fier seric, sau care sufera de ciroza ar trebui sa evite luarea suplimentelor.
ALIMENTE PERMISE IN HEPATITA

LACTATE:
Lapte (de preferinta degresat), iaurt, branza de vaci, cas, telemea (desarata)

CEREALE SI FAINOASE:
Macaroane, taitei, orez, gris -fierte bine, biscuiti, cornuri, chifle, paine alba (de preferinta prajita), mamaliguta

FRUCTE:
Mere, struguri, capsuni, pepene, lamai, portocale, grepfruit

LEGUME:
Dovlecei, laptuci, conopida, rosii, sfecla fiarta, morcovi, cartofi (fierti sau copti), ardei gras, spanac, mazare verde – sub forma de salate, supe, piureuri, soteuri (fara prajeli)

CARNE SI PREPARATE DIN CARNE:
Carne slaba: de pasare (dupa indepartarea pielitei), de vaca – fiarta sau preparata pe gratar, fara condimente, peste alb: pastrav, calcan, mreana, salau, stiuca – fiert sau fript pe gratar

OUA:
Maxim 2 oua pe saptamana – fierte. Ouale sunt interzise cu desavarsire numai la bolnavii de colecistita sau litiaza biliara.

GRASIMI – max. 50 g/ zi
Unt proaspat, smantana (alegeti sortimentele cu putine grasimi), grasimi vegetale: ulei de masline, floarea-soarelui, porumb, dovleac; margarina
sosuri – fara grasimi, fara prajeli si fara condimente

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE
Miere de albine, marmelada, magiun, jeleu, bomboane, serbet, bezele, prajituri preparate din aluat uscat, cu branza de vaci, cu fructe sau marmelada, tarte cu fructe

BAUTURI
Sucuri de fructe (in special de citrice si struguri), compoturi, ceai de menta, tei, cozi de cirese, cafea naturala

CONDIMENTE
Patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, suc de lamaie, sare de lamaie diluata, otet slab (de preferinta de fructe)

ALIMENTE INTERZISE IN HEPATITA

Alimente vechi sau conservate, afumaturi si mezeluri afumate, prajeli, branzeturi fermentate, vanat, carnea grasa (porc, rata, gasca), peste gras, icre, sosuri picante, alimente condimentate, fructe de mare, cafea, cafeina

LACTATE
Branzeturi fermentate sau grase

FRUCTE
Nuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide

LEGUME
Castraveti, gulii, varza, vinetele, ceapa, usturoi, cartofii prajiti, muraturi

CARNE SI PREPARATE DIN CARNE
Carne grasa: de porc, oaie, miel, gasca, rata, cocos, vanat, mezelurile, carnatii, salamurile, pastrama, conservele, carnea conservata sau afumata, carnea tocata si condimentata (ardei umpluti, sarmale), prajelile, maruntaie: creier, rinichi, drobul de miel, peste gras: somn, crap, biban, scrumbie; afumat, conservat, prajit sau marinat, icre

OUA
Ouale prajite in untura sau ulei, ouale de rata

GRASIMI – max. 50 g/ zi
Untura de porc, slanina, grasimea de vaca sau de gasca, grasimi prajite, maioneza, sosurile preparate cu ceapa prajita, sau cu condimente

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE
Prajiturile cu unt sau multe galbenusuri de ou: placinte, cozonac, clatite, gogosi, prajiturile cu cacaco, ciocolata, inghetata

BAUTURI
Toate tipurile de bauturi alcoolice (cel putin 1 an), bauturile prea reci

CONDIMENTE
Piper, ardei iute, hrean, mustar

sursa: Procto.ro

      Zacusca de vinete

      Ingrediente:

      15 vinete mari, 30 de gogosari, 1 kg de ceapa, 1 litru de ulei, 3 kg de 

      rosii, piper, usturoi si sare dupa gust

      Mod de preparare:

      Coaceti vinetele si curatati-le ca pentru salata. La fel procedati cu 

      gogosarii. Elimati semintele din rosii cu aparatul de stors si sucul 

      obtinut puneti-l la fiert pina se ingroasa ca o smintina. Intr-un vas 

      mare, caliti in tot uleiul ceapa, si cind aceasta a devenit aurie, puneti 

      vinetele si gogosarii, apoi adaugati sucul de rosii legat. Asezati vasul 

      sa fiarba incet, peste o placa metalica, si cind uleiul se ridica 

      deasupra, dati-l la cuptorul incalzit in prealabil. Lasati zacusca la foc 

      mic, amestecati des sa nu se prinda de vas, si cind compozitia este bine 

      legata, puneti dupa gust mujdei, sare si piper. Puneti conserva in borcane 

      fierbinti, legati-le cu celofan si lasati-le in tava cuptorului fierbinte 

      (dar fara foc) pina a doua zi. 

      Ingrediente:

      diverse legume

      Mod de preparare:

      Amestecul de legume se poate alcatui dupa plac; de obicei se face din 

      castraveti, patlagele necoapte, ardei grasi lungi si pepeni mici verzi. 

      Daca se adauga pastai de fasole, acestea trebuie fierte. Morcovii trebuie 

      taiati in felii subtiri. Legumele care se pun la murat trebuie sa fie 

      sanatoase, nepatate si nelovite, neatinse de bruma si proaspat culese. 

      Dupa sortare si spalare, legumele se aseaza la murat, ca si castravetii in 

      butoaie. Pentru a da un gust mai placut muraturilor si pentru a ajuta la 

      conservarea lor, se adauga frunze de visin, de stejar sau de coacaze. 

      Multe din acestea sint bogate in vitamina C. La un butoi de 100 l 

      cantitatea totala de adaosuri nu trebuie sa treaca de 4-5 kg. Acestea se 

      aseaza pe fundul butoiului si apoi la mijlocul si la suprafata 

      muraturilor. Borcanul se infunda si se umple complet cu saramura de 7 % 

      concentratie (tarie) pregatita cu 24 de ore inainte. Concentratia 

      saramurii poate fi potrivita cu ajutorul unui ou; saramura este buna 

      pentru patlagele verzi sau murate asortate, atunci cind oul pus in 

      saramura se ridica la suprafata solutiei. Pentru ca saramura sa fie cit 

      mai curata, este bine ca sarea sa fie pusa pe o pinza usor cufundata in 

      apa. Dupa umplerea cu saramura, butoaiele trebuie sa stea o zi sau doua la 

      temperatura de 20 grade C. In acest timp, saramura care scade se 

      completeaza; butoiul trebuie sa fie in permanenta plin. Dupa acrire, 

      muraturile se pun la rece, in pivnita sau, intr-un loc cu temperatura 

      foarte scazuta. 

      Servire:

      Se serveste cu diverse mincaruri, dupa gust. 

      Ingrediente:

      conopida, suc de rosii, sare

      Mod de preparare:

      Desfaceti in buchetele conopida alba si deasa, pe care o fierbeti 10 

      minute in apa clocotita si putin sarata. Separat, treceti rosii prin 

      separatorul de seminte. Fierbeti in clocote 10 minute sucul obtinut. 

      Puneti conopida in borcane de 800 g, acoperiti-o cu sucul de rosii 

      clocotit, legati cu celofan si sterilizati conserva pe baie de aburi 30 de 

      minute. 

      Ingrediente:

      3 kg de ardei, 2 kg de rosii, frunze de telina si patrunjel, 2-3 radacini 

      de hrean, sare

      Mod de preparare:

      Spalati bine ardeii, curatati-i de cotoare si lamelele albe, opariti-i 2 

      minute in apa clocotita si putin sarata, apoi puneti-i sa se scurga. Din 

      rosiile trecute prin separatorul de seminte pregatiti un suc obisnuit, 

      fierbeti-l 5 minute in clocote si combinati-l in parti egale cu apa in 

      care ati oparit ardeii. Mai lasati sa clocoteasca lichidul inca 5 minute. 

      Luati vasul de pe foc si puneti in suc frunzele de telina si de patrunjel. 

      Alegeti borcane de 2 litri, bine spalate si oparite, in care puneti pina 

      la 1/3 din inaltime sucul fierbinte. Asezati apoi ardeii pe rind, care se 

      vor umple cu lichid si se vor aseza orizontal si neinghesuiti. Umpleti 

      borcanul pina ramin 2-3 cm din acesta liber, adaugati suc, daca mai este 

      nevoie, puneti deasupra o pastila de aspirina. Legati borcanele cu celofan 

      si fierbeti-le pe baie de aburi 10 minute. 

Ingrediente: 1-1,5 kg ardei grasi mai mici (20-25 bucãþi la 1 kg) sau gogoºari, 

circa 2 kg varzã curãþatã, tãiatã, circa 1/2 kg morcovi ºi rãdãcinã de þelinã 

(curãþaþi ºi apoi cîntãriþi), 600 ml apã, 400 ml oþet, sare, zahãr, piper, 150 g 

hrean. 

Mod de preparare: Ardeilor li se taie un capac. Se scot seminþele ºi cotoarele. 

Varza se taie ca fideaua; morcovii ºi þelina se rad prin rãzãtoarea cu gãuri 

mari. Se pun toate într-un lighean smãlþuit sau din plastic, se presarã cu 15 g 

sare pentru fiecare kg de varzã. Se umplu ardeii sau gogoºarii cît mai îndesat, 

aºezîndu-i în borcan, unul lîngã altul, în rînduri suprapuse, fãrã sã se preseze 

prea mult, apoi se toarnã lichidul. Se calculeazã ca lichidul sã fie circa 1/3 

din volumul borcanului (borcanelor), iar proporþia de apã ºi oþet 60 %, 

respectiv 40 %. Pentru 1 l de lichid, se pun 10 g zahãr, 10 g sare ºi pentru 2-3 

l lichid, o frunzã de þelinã, 1-2 foi de dafin, 10-20 boabe piper sau mãcinat, 

cimbru, mãrar ºi circa 100 g hrean. Dacã lichidul nu este suficient, se preparã, 

cît apreciem cã ar fi nevoie, adãugînd numai apã cu oþet în proporþiile arãtate; 

se fierbe cîteva minute cu aceleaºi arome ºi, apoi, se toarnã strecurat în 

borcan pînã la gîtul acestuia. Borcanul se leagã imediat cu celofan ºi se duce 

în cãmarã.

      Ingrediente:

      castraveti mici, frunze de visin, marar uscat, ardei iute, radacini de 

      hrean, otet, sare, boabe de mustar

      Mod de preparare:

     Se aleg castravetii cei mai mici, verzi, fara pete, neloviti. Se spala 

      bine in apa proaspata si se sterg cu un servet. Se tin apoi 12 ore in apa 

      sarata, se scurg si se aseaza in borcane sau in butoiase bine spalate, 

      oparite si afumate. La fund, se aseaza frunze de visin si marar uscat, 

      apoi se aseaza castravetii care se indeasa bine. La fiecare strat de 

      castraveti se adauga citiva ardei iuti, verzi si radacini de hrean, taiate 

      in felii subtiri. Se acopera totul cu marar si foi de visin. Se toarna 

      deasupra otet de 9 grade fiert si sarea dizolvata in putina apa (1 l la 

      doua linguri de sare). Otetul se toarna rece. La suprafata muraturilor se 

      aseaza un saculet de pinza subtire cu boabe de mustar. Mustarul, ca si 

      hreanul, ajuta la pastrarea castravetilor. Borcanele se leaga cu 

      pergament. Butoiasele trebuie infundate si rostogolite. Dupa 8-10 zile, 

      otetul se fierbe din nou si se inlocuieste in parte, pentru a-i completa 

      taria, apoi, dupa ce s-a racit, se toarna peste castraveti.

      Servire:

      Se servesc cu diverse fripturi sau cu alte mincaruri, dupa gust. 

SALATA CU FRUCTE SI LEGUME

Timp de preparare: cca 20 minute.
Cca 110 kcal/portie.
Se consuma cu bagheta proaspata.
Ingrediente

200 g varza alba
200 g morcovi
4 l.s. suc natural de portocale
4 l.s. otet de fructe
1/2 l.c. sare
piper negru macinat
putin zahar
2 l.s. ulei de floarea-soarelui
8 jumatati de nuci
1 lg. frunze de patrunjel
2 mere mici acrisoare
felii de portocale pentru ornat

Mod de preparare
1. Varza se taie in fasii subtiri si morcovii in cubulete mici.
2. Se amesteca sucul de portocale cu otet, piper si zahar. Apoi se incorporeaza
uleiul si se bate putin. Legumele se pun in marinata si se amesteca totul.
3. Nucile se taie marunt. Frunzele de patrunjel se toaca si varful acestora se
pastreaza pentru ornat.
4. Merele se taie in patru, se indeparteaza cotorul si pulpa fructului se taie
in felii subtiri.
5. Salata de legume se asaza pe un platou sau pe farfurii impreuna cu merele.
Deasupra se presara nuci si frunze de patrunjel. Se orneaza cu felii de
portocale si cu frunzele de patrunjel tocate.

Salata cu cascaval
Ingrediente:

o salata verde, mare, otet, 200 g de cascaval, 2 oua

Mod de preparare:

Dati cascavalul (150 g) pe razatoarea mare. Bateti cele doua galbenusuri,
puneti sare si piper. Bateti albusurile spuma tare si amestecati-le cu
galbenusurile. Puneti cascavalul, taiat in cuburi mici, in patru vase
speciale mici de Jena, pe care le dati la cuptorul cu foc potrivit pentru
15 minute. Puneti pe 4 farfurii salata verde taiata si asezonata cu otet.
Deasupra salatei asezati pe fiecare farfurie cascavalul care s-a aurit
frumos in cuptor.